Solvabilitatea este cel mai important criteriu al evaluării EuroCertif: cântăreşte 30 de puncte din 100, adică aproape o treime din nota finală. Măsoară ponderea capitalurilor proprii în totalul bilanţului, adică capacitatea firmei de a absorbi loviturile dure fără a depinde în totalitate de datoriile sale. Este şi indicatorul pe care îl privesc întâi băncile, furnizorii şi beneficiarii când evaluează soliditatea unui partener.
Veste bună: solvabilitatea nu este o fatalitate, se lucrează la ea. Iată cum să o întăreşti durabil, în lunile dinaintea cererii tale de certificare, şi de ce acest efort aduce beneficii mult dincolo de etichetă.
Ce este solvabilitatea, concret?
Solvabilitatea se calculează împărţind capitalurile proprii la totalul bilanţului. Cu cât acest raport este mai mare, cu atât firma se sprijină pe propriile resurse şi cu atât depinde mai puţin de creditorii săi. Concret, capitaluri proprii ridicate înseamnă că, în caz de revers — un şantier care deraiază, un client care nu plăteşte, o perioadă de stagnare — firma dispune de o pernă pentru a încasa lovitura fără a intra în insolvenţă.
În grila EuroCertif scala este clară: peste 40 % capitaluri proprii situaţia este excelentă şi valorează maximul de puncte; între 25 şi 40 % este solidă; între 15 şi 25 % devine fragilă; sub 15 % este îngrijorătoare şi nu aduce niciun punct la acest criteriu. A-ţi cunoaşte raportul actual este deci primul pas: se citeşte direct în situaţiile tale financiare anuale.
De ce este acesta criteriul cel mai examinat?
O firmă poate afişa o cifră de afaceri frumoasă şi profituri plăcute, dar să rămână fragilă dacă este puternic îndatorată. Solvabilitatea corectează această iluzie: arată ce ar rămâne cu adevărat dacă activitatea ar încetini. De aceea un client care încredinţează o lucrare de mai multe zeci de mii de euro îi acordă tot atâta atenţie ca o bancă înainte de a acorda un credit. A întări solvabilitatea nu înseamnă deci doar a câştiga puncte de certificare: înseamnă a linişti întregul tău ecosistem.
Întarirea capitalurilor proprii
Pârghia cea mai directă constă în creşterea numărătorului raportului: capitalurile proprii. Există mai multe mijloace, de la cel mai simplu la cel mai angajant:
- Să repartizezi o parte din profit la rezerve în loc să-l distribui întreg în dividende: este metoda cea mai sănătoasă şi durabilă.
- Să realizezi un aport de capital de către asociaţi când trezoreria personală o permite.
- Să converteşti un împrumut de la asociaţi (bani împrumutaţi societăţii) în capital, ceea ce transformă o datorie în capitaluri proprii.
- Să limitezi retragerile şi dividendele în anii de creştere, pentru a lăsa structura să se consolideze.
Reducerea şi structurarea îndatorării
Cealaltă pârghie constă în a acţiona asupra numitorului, controlând datoriile. Obiectivul nu este eliminarea oricărei îndatorări — a te îndatora pentru a investi este sănătos — ci organizarea ei inteligentă:
- Să rambursezi sau să renegociezi prioritar datoriile cele mai costisitoare (descoperiri de cont, credite cu dobânzi mari).
- Să înlocuieşti finanţarea pe termen scurt cu finanţare pe termen lung adaptată duratei de viaţă a investiţiei.
- Să eviţi finanţarea achiziţiilor durabile (echipamente, vehicule) din trezoreria curentă, care trebuie să rămână disponibilă pentru şantiere.
Optimizarea compoziţiei bilanţului
- Să îţi îmbunătăţeşti creanţele clienţilor: să urmăreşti ferm neplăţile şi să recurgi la factoring dacă e necesar pentru a transforma facturile în lichidităţi.
- Să scoţi din bilanţ activele neproductive care imobilizează inutil resurse.
- Să eşalonezi marile investiţii în timp pentru a nu umfla artificial datoriile într-un anumit an.
Un exemplu numeric
Să luăm o firmă al cărei total de bilanţ este de 500.000 €, iar capitalurile proprii de 60.000 €, adică o solvabilitate de 12 % — insuficientă. Repartizând 25.000 € de profit la rezerve şi convertind un împrumut de la asociaţi de 20.000 € în capital, capitalurile proprii ajung la 105.000 €. Raportul urcă atunci la 21 %, făcând firma să treacă într-o categorie superioară a grilei. Acelaşi rezultat ar fi putut fi atins combinând repartizarea la rezerve şi reducerea unei datorii costisitoare.
Greşelile de evitat
- Să goleşti trezoreria la sfârşitul anului pentru a reduce impozitul, cu preţul unui bilanţ slăbit.
- Să distribui sistematic întregul profit, ceea ce împiedică societatea să se întărească.
- Să înmulţeşti creditele pe termen scurt pentru a finanţa cotidianul, semn al unei structuri sub presiune.
Cât timp este necesar?
Solvabilitatea nu se îmbunătăţeşte în câteva zile: este rezultatul unei gestiuni prudente pe unul până la trei exerciţii. Cu cât anticipezi mai mult, cu atât te vei prezenta mai bine la certificare. Ideal este să-ţi urmăreşti raportul în fiecare an la închiderea conturilor şi să-ţi ajustezi în consecinţă politica de distribuţie.
În rezumat
A întări capitalurile proprii, a structura îndatorarea şi a curăţa bilanţul: aceste trei reflexe îţi îmbunătăţesc mecanic solvabilitatea, deci litera ta EuroCertif. Dincolo de etichetă, este un semnal puternic de fiabilitate trimis clienţilor şi partenerilor tăi financiari. Când situaţia ta este consolidată, poţi solicita certificarea în deplină linişte.
EUROCERTIF